1. Funcţionalităţile specifice aplicaţiei

1.1 Testul simplificat Eneagramă-MBTI şi pagina asociată

Un test clasic de personalitate prin eneagrama constă din 144 de întrebări, subliniând diferenţele minore şi majore între cele cele nouă eneatipuri. Un test tipic Myers-Briggs are în jur de 70 de întrebări, întrebări ce se descompun în patru subcategorii conform celor patru perechi  de indicatori MBTI (I-E, S-N, F-T, J-P).

Un chestionar în jur de 214 de întrebări este impractic, consumă atât din timpul evaluatorului cât şi din timpul studentului, deşi rezultatele obţinute au o precizie ridicată.

În cadrul acestui document se va descrie un test compus Eneagrama – MBTI , cu un set redus de întrebări, care totuşi cu ajutorul mapărilor definite anterior va putea avea precizia dorită. Testul de personalitate este compus din două părţi, un sub-test Eneagramă, şi un sub-test MBTI.

1.1.2 Sub-testul RHETI

Sub-testul de personalitate prin Eneagrama se bazează pe cele nouă eneatipuri, amintite anterior:

  1. 1. Perfecţionistul
  2. 2. Altruistul
  3. 3. Competitivul
  4. 4. Romanticul
  5. 5. Observatorul
  6. 6. Devotatul
  7. 7. Epicurianul
  8. 8. Conducătorul
  9. 9. Mediatorul

În cadrul testului RHETI calea regresivă bazată pe triadele 9-6-3, 1-4-2, şi 8-5-7 va fi notată cu indicatori de test între A-I. (Tabel 1.)

Tabel 1. Maparea Eneatipurilor pentru testare şi evaluare [11]

Fiecare întrebare a testului clasic are două răspunsuri posibile, accentuând practic diferenţa între două eneatipuri (de Exemplu întrebarea 6. Din testul RHETI, între  A-B ). Cele 144  de întrebări  vor accentua practic  diferenţele dintre toate  eneagramele posibile, şi vor determina eneatipul utilizatorului cu o precizie între 80-87%.

Însă în acest caz trebuie ţinut cont de doi factori ce permit simplificarea testului:

  • ● Acest subtest va fi urmat de un subtest MBTI, care va trebui să menţină mai multe întrebări din testul iniţial, pentru că există 16 indicatori, nu 9.
  • ● Există o mapare posibilă între eneatipul obţinut şi indicatorul de personalitate MBTI, ceea ce va creşte semnificativ precizia testului compus.

Subtestul bazat pe eneagramă ce urmează a fi prezentat are 27 de întrebări, şi se bazează pe următoarele principii:

  • ● Să accentueze diferenţele între membrii triadelor ABC, DEF, GHI
  • ● Să accentueze diferenţele între membrii triadelor diferite într-un mod aleator
  • ● Fiecare eneatip trebuie să aibă acelaşi posibilitate de a fi ales în cadrul testului.

Întrebările introduse în subtest vor permite utilizatorului să aleagă între următoarele perechi de indicatori test:

  • ● AB, AC, BC, DE, DF, EF, GH, GI, HI, AD
  • ● AG, BE, BH, CF, CI, DB, DG, EC, EH, FA
  • ● FI, GB, GE, HC, HF, IA, ID.

Fiecare indicator ce corespunde eneatipurilor poate fi ales de câte 6 ori. Probabilitatea generală ca un simbol să fie ales de 6 ori este identică cu probabilitatea generală ca un simbol să fie ales de 32 de ori din testul complet, însă din cauza numărului redus de întrebări testul va pierde din granularitate.

Întrebările selectate pentru subtestul de eneagrame sunt următoarele [11]:

  1. 1. Îmi place să fiu ca şi ceilalţi (A)
    Prefer să fiu diferit de ceilalţi (C)
  2. 2. Mi-e greu să fiu calm şi să nu mă preocupe problemele posibile (B)
    Mi-e greu să fiu interesat de probleme posibile (A)
  3. 3. Am încredere în prieteni, şi ei ştiu că pot avea încredere în mine (B)
    Eu nu depind de nimeni, prefer să acţionez singur (C)
  4. 4. Oamenii din jurul meu sunt deranjaţi de faptul că sunt rece uneori (E)
    Oamenii din jurul meu sunt deranajati uneori de faptul că le zic ce să facă (D)
  5. 5. Sunt o persoană altruistă şi tolerantă (F)
    Sunt o persoană serioasă şi rezervată (D)
  6. 6. Îmi place să-mi fac prieteni noi (F)
    Mă împrietenesc greu cu alţii (E)
  7. 7. Ceilalţi depind de perspectiva mea şi cunoştinţele mele (H)
    Ceilalţi depind de puterea mea şi deciziile mele (G)
  8. 8. Mă îngrijorează des că poate pierd ceva bun (I)
    Mă îngrijorează des că ceilalţi m-ar putea folosi (G)
  9. 9. Am o personalitate focalizată şi intensă (H)
    Am o Personalitate spontană şi distractivă (I)
  10. 10. Uneori mă predau prea uşor şi alte persoane iau decizii în locul meu (A)
    Nu cunosc compromisuri şi îmi impun punctul de vedere (D)
  11. 11. În general accept confruntările (G)
    În general ocolesc confruntările (A)
  12. 12. Sunt romantic şi imaginativ (E)
    Sunt pragmatic şi cu picioarele pe pământ (B)
  13. 13. În general sunt metodic şi precaut (B)
    În general sunt un aventurier şi îmi plac riscurile (H)
  14. 14. Relaţia mea cu cei din jurul meu mă interesează mai mult decât să obţin ce vreau eu (F)
    Mă interesează mai mult să obţin ce vreau decât relaţia mea cu ceilalţi (C)
  15. 15. Când întâmpin ceva nou, de obicei mă întreb dacă acest lucru o să-mi fie de folos sau nu (C)
    Când întâmpin ceva nou, de obicei mă interesează dacă îmi place sau nu (I)
  16. 16. Sunt alături de prietenii mei, chiar dacă nu au dreptate (B)
    Nu fac compromisuri, nici măcar pentru prieteni (D)
  17. 17. Sunt mai mult ca şi un supravieţuitor viclean (G)
    Sunt mai mult ca şi un idealist nobil (D)
  18. 18. Îmi place să fiu în centrul atenţei (C)
    Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei (E)
  19. 19. Uneori mă simt detaşat sau infleunţat de cele ce se întâmplă în jurul meu (H)
    Sunt caracterizat de schimbări frecvente de stare (E)
  20. 20. Nu-mi place să mă implic prea mult în treburi (A)
    Îmi place să mă implic, şi ca alţii să depindă de mine (F)
  21. 21. Sunt apreciat pentru spiritul meu şi pentru că sunt descurcăreţ (I)
    Sunt apreciat pentru interesul meu faţă de ceilalţi (F)
  22. 22. Sunt ezitant şi grijuliu (B)
    Sunt îndrăzneţ şi dominant (G)
  23. 23. În cazul unui conflict am tendinţa să mă retrag (E)
    Rareori mă retrag în cazul unui conflict (G)
  24. 24. Vreau ca ceilalţi să aibă o impresie bună despre mine (C)
    Nu mă interesează ce cred alţii despre mine (H)
  25. 25. Îmi exprim emoţiile (F)
    Rareori îmi exprim emoţiile (H)
  26. 26. Am un sentiment de anxietate dacă se îmtâmplă prea multe în jurul meu (A)
    Am un sentiment de anxietate când nu se întâmplă nimic în jurul meu (I)
  27. 27. Sunt o persoană sociabilă (I)
    Sunt o persoană serioasă şi disciplinată (D)

În principiu, un algoritm evaluator ar trebui să analizeze toate răspunsurile pe baza celor amintite mai sus. Din cauză că testul este destul de simplificat, se poate întâmpla ca pentru un utilizator două sau trei eneatipuri să aibă acelaşi, sau aproape acelaşi număr de răspunsuri. În principiu algoritmul ar trebui să stocheze numărul de răspunsuri obţinut pentru fiecare eneatip în ordine descrescătoare, şi să ia în considerare primele două sau trei, depinzând de o margine definită în cadrul algoritmului.

În cazul în care pentru un utilizator mai multe eneatipuri au acelaşi sau aproape acelaşi număr de răspunsuri, subtestul MBTI şi maparea Eneagramă-MBTI poate fi decisiv. Subapitolul următor este destinat prezentării subtestului MBTI.

1.1.3 Subtestul MBTI

Testele de tip MBTI dau informaţii despre personalitatea utilizatorului pe baza a 8 indicatori care sunt impartiti în 4 grupe. În fiecare grupă un indicator este opusul celuilalt. După cum a fost prezentat anterior, perechile de indicatori sunt următoarele:

Extraversion – Introversion (E vs. I) (focalizarea atenţiei)

Sensing – Intuition (S – N) (încorporarea informaţiilor)

Feeling – Thinking (F – T) (luarea deciziilor)

Judging – Percieving (J – P) ( relaţia cu lumea exterioară)

Din combinaţiile posibile ale celor patru grupe de indicatori vor rezulta cele 16 tipuri de personalitate definite în MBTI:

  • – ENFJ, ENFP, ENTJ, ENTP, ESFJ, ESPF, ESTJ, ESTP, INFJ, INFP, INTJ, INTP, ISFJ, ISFP, ISTJ, ISTP.

Un test obişnuit MBTI constă din 70 de întrebări, care sunt împărţite în grupe bine definite pentru a diferenţia perechile independente de indicatori in opozitie. De obicei 10 întrebări vor fi destinate perechii E-I (mai uşor de determinat), iar câte 20 perechilor S-N, F-T şi J-P, care sunt mai greu de delimitat. Fiecare întrebare este formulată într-un mod scurt şi simplu, având două posibilităţi ca şi testele de eneagramă, însă în acest caz întrebările analizează doar diferenţele dintre între cei doi indicatori împerecheati, şi nu diferenţele dintre toti indicatorii.

Figura 1. Prezintă modul general prin care se calculează rezultatele MBTI:

Figura 1. Grupările întrebărilor din testul MBTI şi calculul rezultatului [12]

Se pune întrebarea: cum să simplificăm acest test? Pentru un răspuns adecvat trebuie ţinut cont de ceea ce se doreşte să fie obţinut prin această parte a testului: să fie asigurată certitudinea când în urma subtestului bazat pe eneagrama va rămâne o incertitudine.

Din această cauză:

    • – Trebuie menţinute mai multe întrebări, ţinând cont de rezoluţia mai bună a tipurilor de personalitate furnizate de testul MBTI faţă de Testul bazat pe Eneagrame (16-9)
    • – Trebuie înlăturat cât se poate de mult factorul de incertitudine, ceea ce presupune că pentru fiecare pereche de indicatori se va lua un număr impar de întrebări
    • – Să se menţină un număr mai mare de întrebări pentru perechile S-N, T-F, şi J-P ca şi în testul orginal.
    • – Să nu se reducă numărul întrebărilor pentru perechea E-I sub 7, pentru a avea rezoluţia potrivită şi pentru această pereche.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, am ajuns la concluzia că pentru un subtest adecvat de MBTI am avea nevoie în jur de 40 de întrebări:

      • – 7 pentru E-I
      • – Câte 11 pentru S-N, T-F şi J-P

Întrebările alese pentru subtestul MBTI sunt următoarele [12]:

E-I

    1. 1. La o petrecere:
      1. a) Interacţionezi cu multe persoane, inclusiv necunoscute
      2. b) Interacţionezi cu puţine persoane, cunoscute
    2. 2. La o petrecere:
      1. a) Rămâi până târziu
      2. b) Rămâi puţin
    3. 3. În grupul tău social:
      1. a) Ţii cont de tot ce se întâmplă
      2. b) Nu ţii cont de toate evenimentele şi întâmplările
    4. 4. În cazul unui discurs ţinut de tine:
      1. a) Improvizezi şi crezi că poţi răspunde la întrebări spontane
      2. b) Recapitulezi tot ce vrei să zici de mai multe ori
    5. 5. În compania altora:
      1. a) Iniţiezi convorbirea
      2. b) Aştepţi ca persoana cealaltă să zică ceva
    6. 6. Când trebuie să interacţionezi cu alţii într-un mod spontan:
      1. a) Te energizează
      2. b) Îţi provoacă un sentiment neplăcut
    7. 7. Preferi să ai:
      1. a) Mulţi prieteni, şi în cazul în care poţi sta doar puţin cu ei
      2. b) Puţini prieteni, dar cu care poţi să stai mult

S-N

  1. 1. Eşti mai:
    1. a) Realist decât speculativ
    2. b) Speculativ decât realist
  2. 2. Îi mai rău să fii:
    1. a) Cu capul în nori
    2. b) Sau să repeţi acelaşi lucru zilnic
  3. 3. Eşti mai atras de:
    1. a) Oamenii sensibili
    2. b) Oamenii cu o imaginaţie bogată
  4. 4. Eşti interesat de:
    1. a) Ceea ce există
    2. b) Ceea ce este posibil
  5. 5. Făcând lucruri zilnice, preferi să:
    1. a) Le faci în modul obişnuit
    2. b) Să le faci cum îţi place ţie
  6. 6. Scriitorii ar trebui:
    1. a) Să zică ce gândesc, şi să gândească ce zic
    2. b) Să se exprime cu ajutorul analogiilor
  7. 7. Faptele:
    1. a) Vorbesc pentru sine.
    2. b) Ilustrează principii.
  8. 8. Vizionarii sunt:
    1. a) Enervanţi
    2. b) Fascinanţi
  9. 9. Simţul realităţii este:
    1. a) Rareori discutabil
    2. b) Discutabil
  10. 10. Copii adeseori:
    1. a) Nu fac ceea ce ar trebui
    2. b) Nu visează destul
  11. 11. Esţi o persoană:
    1. a) Practică
    2. b) Imaginativă

T-F

  1. 1. Eşti impresionat de:
    1. a) Principii
    2. b) Emoţii
  2. 2. Eşti impresionat de:
    1. a) Ceea ce te convinge
    2. b) Ceea ce-ţi atinge sufletul
  3. 3. Când judeci pe cineva, te interesează mai mult:
    1. a) Legile decât circumstanţele
    2. b) Circumstanţele decât legile
  4. 4. Când te adresezi cuiva ai înclinaţia să fii:
    1. a) Obiectiv
    2. b) Personal
  5. 5. Care te caracterizează mai mult:
    1. a) Consistenţa gândurilor
    2. b) Relaţii umane armonioase
  6. 6. Te simţi mai comfortabil când iei o hotărâre bazată pe:
    1. a) Logică
    2. b) Valoare
  7. 7. Esţi o persoană cu:
    1. a) Mintea rece
    2. b) Inima caldă
  8. 8. Îi mai rău să fii:
    1. a) Nedrept
    2. b) Nemilos
  9. 9. Te simţi mai comfortabil dacă iei decizii bazate pe:
    1. a) Standarde
    2. b) Ce simţi.
  10. 10. Esţi mai:
      1. a) Hotărât decât blând
        1. b) Blând decât hotărât
  11. 11. Te satisface mai mult:
    1. a) Să discuţi o problemă până la capăt
    2. b) Să ajungi la o întelegere în cazul problemelor

J-P

  1. 1. Preferi să lucrezi:
    1. a) Având „deadline” fix
    2. b) Când vrei tu
  2. 2. Alegerile tale sunt:
    1. a) Bine gândite
    2. b) Impulsive
  3. 3. Te Caracterizează:
    1. a) Punctualitatea
    2. b) Lejeritatea
  4. 4. Te deranjează mai mult dacă:
    1. a) Lucrurile sunt neterminate
    2. b) Toate lucrurile sunt terminate/li>
  5. 5. Preferi lucrurile:
    1. a) Decise
    2. b) Indecise
  6. 6. Ai o fire:
    1. a) Serioasă şi determinată
    2. b) Uşor maleabilă
  7. 7. O persoană ar trebui să lase ca evenimentele să decurgă:
    1. a) După o selecţie determinată
    2. b) În mod liber, aleator
  8. 8. Îţi place mai mult:
    1. a) Dacă cumperi ceva
    2. b) Dacă ai opţiunea să cumperi ceva
  9. 9. Este mai admirabilă:
    1. a) Abilitatea de a organiza şi de a fi metodic
    2. b) Abilitatea de a te adapta şi a te descurca
  10. 10. Consideri mai multă valoare în:
    1. a) Infinit
    2. b) Receptivitate
  11. 11. De obicei cauţi:
    1. a) Ordinea
    2. b) Orice apare

În principiu, întrebările subtestului de eneagrama pot fi aleatorizate cu întrebările subtestului MBTI, dând un aspect variabil testului. Prin metodele de scurtare prezentate în cadrul acestor capitole, testul iniţial complet de 214 de întrebări a fost redusă la 67 de întrebări.

După cum am amintit anterior, subtestul de eneagrama s-ar putea să nu producă rezultate clare în anumite situaţii. Din această cauză se vor lua toate eneatipurile cu rezultate apropiate, şi subtestul MBTI a fost ales astfel încât să producă rezultate mai clare despre tipul de personalitate MBTI.

În acest context există trei posibilităţi majore:

  • – Tipul de personalitate MBTI va accentua eneatipul cu o probabilitate maximă, sau unul dintre eneatipurile cu aceaşi probabilitate sau probabilităţi apropiate.
  • – Tipul de personalitate MBTI nu va accentua eneatipul sau unul dintre eneatipurile dorite. În acest caz trebuie analizat dacă nu este un alt tip de personalitate MBTI cu o probabilitate apropiată care să facă acest lucru.
  • – Maparea este flexibilă (unui eneatip îi corespund mai multe tipuri MBTI), ceea ce scade semnificativ posibilitatea incertitudinilor.
  • – Natura similară a întrebărilor probabile produce seturi compatibile de eneatipuri şi tipuri MBTI.

1.1.4 Paginile asociate testului compus de personalitate şi funcţia de evaluare

Pagina creată pentru testul de personalitate este un formular html cu grupuri de opţiuni pentru fiecare întrebare. Figura 2. Prezintă aspectul acestei pagini:

Figura 2. Testul de personalitate implementat

După ce formularul este completat, rezultatele se vor trimite la evaluare, prin intermediul butonului „Submit”. Dacă utilizatorul nu a răspuns la fiecare dintre întrebări pagina va afişa o avertizare cu numărul întrebărilor la care nu a răspuns (Figura 3):

Figura 3. Avertizarea dacă utilizatorul nu a răspuns la toate întrebările testului

Rezultatele testului vor fi evaluate cu ajutorul funcţiei JavaScript GetTypes() (Anexa 2 ) care va defini un vector pentru eneatipuri, şi un vector pentru indicatorii primari MBTI. Funcţia apoi numără răspunsurile pentru fiecare eneatip şi fiecare indicator primar MBTI, şi va returna un vector rezultat, Eneatipul primar şi secundar şi tipul MBTI primar şi secundar.

Modul în care sunt enumerate eneatipurile este unul simplu, se vor lua primele două maxime din vectorul de eneagrame.

Ceea ce este mai complex este alcătuirea tipului MBTI pe baza indicatorilor primari. Gândirea simplă ar sugera ca pentru primul tip de MBTI să luăm cei 4 indicatori primari cu rezultate maxime, iar pentru al doilea tip MBTI să luăm ceilalţi patru indicatori primari.

Acest mod de gândire duce însă la rezultate greşite, deoarece nu se obţin cei doi tipi MBTI caracteristici utilizatorului, ci tipul MBTI primar al utilizatorului şi opusul tipului MBTI al utilizatorului. Pentru a obţine eneatipul secundar al utilizatorului trebuie schimbat doar indicatorul primar unde diferenţa dintre perechea de indicatori este minimă, iar restul indicatorilor trebuie menţinut constant.

Ca exemplu:

Tip 1 MBTI : ESTJ -> presupune ca tipul secundar ar putea fi ISTJ, dar nu INFP.

După ce funcţia construieşte vectorul rezultat, se va apela din JavaScript o pagină php care primeşte ca parametri rezultatele evaluării, va introduce rezultatele testului în baza de date şi va afişa rezultatele pe ecran (Figura 4).

Figura 4. Rezultatele testului de personalitate

După ce o grupă întreagă de studenţi a efectuat testul de personalitate, profesorul va putea genera echipele pe baza rezultatelor.

2. Motorul de grupare

Există numeroase abordări în ceea ce se priveste motoarele de grupare în e-learning, cu graduri de eficienţă şi complexitate variabilă. Trebuie constatat că obţinerea unui grad de eficienţa de 100% este imposibil, însă o eficienţă de 85-90% se consideră satisfăcătoare.

Algoritmii cei mai simpli încearcă să construiască echipele pe un singur plan, dintr-o singură încercare, ceea ce duce la rezultate slabe, mai ales în cazul testărilor cu date aleatorizate.

Algoritmii mai complecsi dispun de un set de date mai complexe, care presupune o grupare pe mai multe planuri, din mai multe încercări. Aceşti algoritmi la rândul lor pot fi diferenţaţi în mai multe grupe:

  • – Algoritmi perfecţionişti, care menţin doar echipele curate, şi restul datelor vor fi rearanjate până nu mai există posibilităţi de rezultat corect
  • – Algoritmi oportunistici care alocă toate echipele ce se pot determina dintr-un număr finit de încercări, iar în cazul celor care nu se potrivesc nu se mai iau măsuri.
  • – Algoritmi cvasi-oportunistici, care sunt similari algoritmilor oportunistici, însă dispun de un set complex de date, paşi şi criterii, ceea ce va ajuta în obţinerea unor rezultate superioare, printr-un număr ridicat de paşi, dar cu operaţii simple.

Un exemplu de algoritm perfecţionist este algoritmul Faraway-so-close [13], care lucrează pe baza distanţelor dintre date furnizate, pe un plan N – dimensional (unde N de exemplu este numărul studenţilor), iar rezultatele nesatisfăcătoare sunt rearanjate până la obţinerea rezultatelor optime. Deşi în cazul unui set coerent de date acest algoritm poate furniza rezultate bune, pe date aleatorizate algoritmul este nesatisfăcător din cauza „atitudinii” negative de a distruge conexiuni stabilite, şi dacă aceste conexiunile acestea nu sunt destul de putenice pentru a forma echipă întreagă pe baza lor. Alte aspecte negative al acestui algoritm sunt puterea ridicată de calcul necesară şi posibilitatea de timp de răspuns ridicat. Prezentarea algoritmului Faraway-so-close depăşeşte scopul acestei lucrări, în cele ce vor urma va fi prezentat algoritmul realizat în cadrul acestei aplicaţii.

Algoritmul realizat în cadrul acestei lucrări este un algoritm cvasi-oportunistic, liniar, denumit „Footprints”. În realizarea algoritmului s-au făcut următoarele presupuneri:

  • – fiecare student dispune de un set de date bine cunoscute, de aceiaşi mărime
  • – dacă legăturile între două persoane sunt odată stabilite, ele nu se vor mai modifica (first come, first served)
  • – dacă o echipă este finalizată, echipa nu se va mai modifica
  • – crearea echipelor se va efectua din 6 paşi
  • – în cursul paşilor în crearea echipelor vor fi combinate caracteristicile Eneagramă-MBTI
  • – paşii nu se repetă
  • – crearea echipelor se va încerca prima dată pe principalele tipuri de personalitate. Apoi se trece la o grupare de tip primar-secundar, iar în ultimii paşi se trece la secundar- secundar.

Diagrama algoritmului este prezentata în Figura 5, paşii semnificativi fiind următorii:

  1. 1. Preluare date şi verificarea dacă toţi studenţii au efectuat testul
  2. 2. Decizia asupra numărului de studenţi pe echipă
  3. 3. Definirea vectorilor footprint, care se vor folosi ca şi vectori indici în alcătuirea echipelor, şi vor reduce numărul de verificări semnificativ
  4. 4. Se încearcă gruparea pe baza primului eneatip
  5. 5. Pentru echipele incomplete şi stundeţii rămaşi se încearcă asocierea pe baza primului tip MBTI
  6. 6. Similar pasului 5) dar asocierea se face pe baza eneatipului 2 (legătură eneatip1 – eneatip 2)
  7. 7. Similar pasului 5) dar asocierea se face pe baza tipului MBTI 2 (legătură mbti1 – mbti2)
  8. 8. Se realizează asocierea pe baza enetipurilor 2 (legatură eneatip2-eneatip2)
  9. 9. Se realizează asocierea pe baza tipurilor MBTI 2 (legătură MBTI 2- MBTI 2)
  10. 10. Actualizarea bazei de date cu rezultatele grupării

Pasul 1: după apăsarea butonului creare echipe, algoritmul va prelua toate datele  necesare fiecărui student din grupe. Datele respective se vr stoca într-un set de vectori (ids[], en1[], en2[], mb1[], mb2[]). Dacă există studenţi care nu au efectuat testul de personalitate se va afişa un mesaj, iar algoritmul se va opri. Se va defini şi un vector rezultat, care va lucra în paralel cu vectorii menţionaţi anterior şi va stoca echipa la care a fost asociat studentul respectiv.

Pasul 2: Profesorul a introdus numărul dorit de studenţi pe echipă (3, 4 sau 5), însă numărul total de studenţi din grupă nu va permite crearea unui număr fix de echipe complete, unii studenţi rămânând în afara echipelor (modulo). În acest caz trebuie analizat care este modulo. Soluţia este următoarea:

Figura 5. Paşii algoritmului Footprints

Vom folosi notaţiile următoare: Nrpg – numărul de studenţi pe echipă, Nrst – numărul total de studenţi.

Dacă Nrst mod Nrpg = Nrpg – 1 se va crea o echipă nouă conţinând Nrpg studenţi.
Dacă Nrst mod Nrpg < Nrpg – 1 se va adăuga câte un student la ultimele (Nrst mod Nrpg) echipe.

Exemple:

    1. 1) Nrpg=5, Nrst=22
      Nrst/Nrpg = 4, modulo=2 => 2 echipe de 5 persoane, 2 echipe de 6 persoane Verificare: 2*5+ 2*6 = 22
    2. 2) Nrpg=4, Nrst=24
      Nrst/Nrpg = 4, modulo=4 => 4 echipe de 5 persoane, 1 echipă de 4 persoane
      Verificare: 4*5+ 1*4 = 24

La acest pas se vor defini încă doi vectori de control: vectorul groups[] care va conţine numărul de studenţi pe fiecare echipă, şi vectorul full[], în care se va enumera câţi studenţi au fost alocaţi echipei respective, şi care se va folosi pentru a verifica dacă o echipă este plină.

Pasul 3: Este unul dintre paşii cei mai semnificativi al algoritmului. În acest pas se vor defini vectorii de control de tip footprint circulari, care vor avea un impact major asupra performanţei algoritmului. Ideea de bază a unui vector de footprint provine din copilărie, când copii fac cerculeţe lăsând urme de paşi în zăpadă. Ideea unui asemenea vector este ca la sfârşit să putem ajunge la început. Fiecare element din vectorul respectiv este într-o legătură cu elementul următor şi anterior, iar pentru a verifica dacă un student se potriveşte într-o echipă sau nu, este destul ca eneatipul sau tipul MBTI al studentului să fie următorul element din footprint după eneatipul sau tipul MBTI al ultimului student asociat la echipa respectivă.

Pentru eneatipuri se definesc 2 vectori de tip footprint, pe baza căilor de integrare amintite anterior. Pentru MBTI abordarea este mai complexă. Conform Socionics [14] fiecare tip MBTI are un benefactor sau este benefactorul unui alt tip MBTI. Pe de altă parte, fiecare tip MBTI are un supervizor sau este supervizorul unui alt tip MBTI. Această abordare este adeseaori folosită în construirea echipelor performante în cadrul companiilor de succes. Astfel se pot construi 2 seturi de vectori de footprint pentru MBTI, un set “Beneficiar”, şi un set de “Supervizor”. Ca să putem să alocăm un student la echipă, necesitatea este ca ultimul student asociat echipei să fie benefactorul sau supervizorul studentului analizat.

După cum se poate vedea, cu ajutorul acestei abordări, toate verificările ce se fac sunt de tip (i, i+1) pe baza unui vector footprint, numai pentru ultimii membri ai echipelor. Acest aspect va reduce numărul de verificări şi puterea de calcul semnificativ, deoarece nu se vor efectua verificări de fiecare dată asupra fiecărui mebru al echipelor.

Tabel 2 prezintă vectorii de control de tip footprint ce se construiesc în cadrul algoritmului. Se poate observa uşor circularitatea vectorilor:

Tabel 2. Vectorii de control circulari „Footprint”

b>Pasul 4: începutul acestui pas marchează începutul setului efectiv de paşi prin care se va realiza crearea echipelor de lucru. În acest pas se doreşte ca echipele să se realizeze cât se poate de uşor, într-un mod oportunistic, de tip „first in first out”. Se vor parcurge toate echipele, dacă echipa nu are nici un student asociat, se va asocia primul student care nu este asociat la nici una dintre echipe.

Dacă echipa are studenţi asociaţi, dar nu este plină, se va memora ultimul student asociat echipei. Apoi se verifica toţi studenţii din grupă împotriva ultimului student din echipă. Dacă un student se poate încadra în echipă, vectorul rezultat se va actualiza, iar se va căuta mai departe pentru următorul student ce se poate asocia echipei respective, iar datele următorilor studenţi se vor verifica împotriva datelor studentului asociat la echipă în momentul curent.

Acest pas va efectua verificări pe baza eneatipurilor primare ale studenţilor, şi pe baza vectorilor footprint de eneagrame. Motivul pentru care a fost ales ca eneatipurile să fie verificate la inceput este pentru că metoda prin eneagrame urmăreşte într-un mod superior necesitatea evoluţiei psihologice a persoanleor, în timp ce tipurile de MBTI se rezumă mai mult pe aspecte profesionale şi sociale.

Verificarea în sine este de tip i, i+1, dacă ultimul student asociat echipei are eneagrama primară pe poziţia i în vectorul footprint, atunci studentul ce urmează a fi asociat echipei va trebui să aibă eneagrama în locul i+1 în vectorul footprint. Din cauza redundanţei circulare dacă s-a ajuns la ultimul element din vectorul footprint, la iteraţia următoare se poate trece înapoi la începutul vectorului.

La sfârşitul acestui pas se vor menţine echipele incomplete şi se va dori ca aceste echipe să fie completate pe baza trăsăturilor neverificate în acest pas.

Pasul 5: pasul 5 este similar pasului 4. Verificarea se va face pe echipele incomplete şi asupra studenţilor încă neasociaţi cu niciuna dintre echipe. Criteriul de verificare pentru acest pas este ca tipul MBTI primar al ultimului student din echipă să fie benefactorul sau supervizorul tipului MBTI primar al studentului neasociat pe baza vectorilor footprint definiti pentru tipuri MBTI.

Pasul 6: În acest pas se va trece la verificarea trăsăturilor secundare împotriva trăsăturilor primare pe ramura de eneagrame. Criteriul de verificare este ca eneatipul primar al ultimului student asociat echipelor să fie compatibil cu eneatipul secundar al studenţilor neasociaţi.

Pasul 7: Similar pasului 6, dar pe ramura MBTI. Se va verifica dacă tipul MBTI primar pentru ultimii studenţi asociaţi cu echipele este compatibil cu tipul MBTI secundar al studenţilor neasociaţi.

Pasul 8: În acest pas se va trece pe verificarea aspectelor secundare. Acest pas lucrează pe ramura Eneagramă şi va verifica dacă eneatipul secundar al ultimului student asociat echipelor este compatibil cu eneatipul secundar al unui student încă neasociat cu nici una dintre echipe.

Pasul 9: Similar pasului 8, doar pe ramura MBTI. Se va verifica compatibilitatea prin tipurile secundare MBTI.

Pasul 10: se va actualiza baza de date cu rezultatele grupării, cu ajutorul vectorilor ids[] şi rez [].

Ca şi orice algoritm de grupare, şi acest algoritm prezintă un anumit grad de incertitudine, din cauza unor variaţii neprevăzute ce pot lua datele caracteristice ale studenţilor, şi din cauza modului în care aceste caracteristici se vor combina între ele. Din această cauză profesorul trebuie să aibă oportunitatea ca să completeze manual echipele pentru studenţii care nu puteau fi asociaţi cu niciuna dintre echipe, sau să realoce echipele astfel încât fiecare student să facă parte dintr-o echipă semi-compatibilă.

Aplicaţia este dotată cu o astfel de posibilitate, prezentata în Figura 6:

Figura 6. Adăugarea manuală la echipe

Se va introduce ID-ul studentului şi echipa dorită, iar la apăsarea butonului „Actualizează” studentul va fi introdus în echipa potrivită şi datele actualizate vor fi afişate pe ecran ca in Figura 7.

Figura 7. Adăugarea manuală a studenţilor la echipe

Raportul următor va prezinta cerinţele principale legate de securitatea aplicaţiei, iar in final se vor furniza date rezultate din testare şi calculul eficienţei aplicaţiei.

3. Bibliografie

    1. [1] M. F. Vaida, F.C. Pop, M. Cremene, L. Alboaie, Creating Optimal Groups of Students in E- learning using Alternative Methodologies, CATE2011, Cambridge, July 11 – 13, 2011, pp.30-37
    2. [2] M. Prince – Does Active Learning Work? A Review of the Research, Department of Chemical EngineeringBucknell University, 2004, pp.1-2
    3. [3] Managing Groups – Blackboard 9, Teaching and Learning Center, University of Oregon, pp. 1-4
    4. [4] E. J. Robertson – The effect of learning styles on group development in an online learning environment, University of North Carolina Wilmington, 2005 pp.10-40
    5. [5] A. Ounnas, H. C. Davis, D. E. Millard: A Framework for Semantic Group Formation in Education, EducationalTechnology & Society, 2009, pp. 4-11
    6. [6] K. Prem : Myers-Briggs Personality Type Indicator – MBTI, Career Enhancement Committee University of Wisconsin-Madison sl. 7-16
    7. [7] The Enneagram: A Typology of Personality , http://www.canadianenneagram.ca/enneagram/
    8. [8] Enneagram Worldwide: Enneagram 101 – „A quick-and-easy overview of the nine Enneagram types”, 2007 , pp. 3-14
    9. [9] The Myers-Briggs Typology System, https://www.russellrowe.com/enneagram-type-self-assessment-22.php
    10. [10] T. Flautt, J. Richards: MBTI and Enneagram – Their Relationship and Complementary Use, http://personalitycafe.com/enneagram-personality-theory-forum/60153-mbti-enneagram-their-relationship-complementary-use.html
    11. [11] The Riso-Hudson Enneagram Type Indicator – Version 2.5 – 2001, pp. 3-20
    12. [12] H. Friedman – Planetary Session V – MBTI Personality Test, pp. 2-134
    13. [13] P. Paredes, A. Ortigosa, P. Rodriguez – A Method for Supporting Heterogeneous-Group Formation through Heuristics and Visualization, Journal of Universal Computer Science, vol. 16, no. 19 (2010), pp. 2-11
    14. [14] Socionics: Easy-to-remember intertype relationship charts, Complete relationship chart between psychological (“personality”) types, 2007, http://www.socionics.com/articles/charts.htm, http://www.socionics.com/rel/relcht.htm
    15. [15] A. Ounnas – Semantic Web-based Group Formation for E-learning, School of Electronics and Computer Science University of Southampton, pp. 1-5
    16. [16] PHP Manual,http://php.net/manual/en/tutorial.php
    17. [17] M.-F. Vaida, K.-I. Benta, Groupware Refinements for Collaborative Teams, 14th RoEduNet International Conference – Networking in Education and Research (RoEduNet NER), pp. 56-62, Craiova, sept. 2015
    18. [18] Russell Rowe, Enneagram Types, http://www.russellrowe.com/enneagram-types/
    19. [19] Russell Rowe, Self-awareness-self-assessments-overview, https://www.russellrowe.com/self-awareness-self-assessments-overview-21.php
    20. [20] Dr. Kaylene C. Williams, Dr. Alfred R. Petrosky, and Dr. Edward H. Hernandez, THE ENNEAGRAM AND ITS POSSIBILITIES FOR STUDENT LEARNING, JBMC, April 2008 Issue
    21. [21] Helen Palmer, Enneagram 101, http://newb.mu/wp-content/uploads/2016/09/Enneagram-101.pdf
    22. [22] Michael J. Goldberg, The 9 Ways of Working: How to Use the Enneagram to Discover Your Natural Strengths and Work More Effectively Paperback – April 22, 1999, https://archive.org/details/9waysofworkingh00gold
    23. [23] Jaxon-Bear, Eli, “Preserving the Transmission and Spiritual Context of the Enneagram.” https://leela.org/category/content-en/enneagram-articles-en/
    24. [24] Nicholas Lore, The Pathfinder: How to Choose or Change Your Career for a Lifetime of Satisfaction and Success, New York : Touchstone Book, 2012.

LASĂ UN RĂSPUNS

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs!
Vă rugăm să introduceți numele aici